Chris

Dupa o lunga pauza, revenim cu poze si povesti despre prietenii nostri. Primul este Chris, frumosul chowlin alb. "Micutul" este acum un mascul alfa adevarat!

Am revenit

Din cauza unor probleme tehnice, de mail si blog, contul a disparut o perioada. Va spunem doar ca avem vreo cateva zeci de mailuri neraspunse si nepublicate. Dar am revenit. Promitem ca rezolvam totul si publicam toate mailurile. Avem multe de pus pe blog: povesti cu prietenii nostri, un nou site cu mancare de caini si pisici (cred ca e cel mai ieftin de la noi), multe poze cu amici canini si felini. De acum incepem, treptat, sa reintram in contact.

AKI - noul nostru prieten

Momo si Maya s-au tuns

A venit caldura, asa ca primul lucru pe care l-am facut a fost sa tundem animalele. Si pisica, si catelul incepusera naparlirea de primavara, degeaba ii pieptanam, ca tot gaseam par prin colturile camerelor, desi aspiram zilnic toata casa. Ca masura de precautie, inainte sa apara valatucii de par fin de caine, i-am dus la tuns pe amandoi.

Multi proprietari de chow chow nu concep sa tunda cainele, ceea ce e corect - daca il poti tine in starea lui naturala, e bine sa nu intervii. Insa Momo e un caine dificil: in fiecare vara face dermatite, care se vindeca, reincep in alte zone ale corpului, se intind, el se scarpina, nu ii place sa simta ca il mananca pielea - se simte ca traieste in disconfort. Asa ca l-am tuns din nou.

Tunderea este o masura igienica necesara nu doar pentru el, ci si pentru noi. Pielea ii respira, nu mai face dermatite (il putem spala fara problemele legate de uscarea lui foenul - stim cu totii cat par zboara prin casa cand ii usuci), e si el curat, sanatos si fara probleme.

Am vazut de anul trecut cand l-am tuns: e mai activ vara, pe caldurile toride, nu e chiar molesit de aerul uscat. Chiar s-a simtit mai bine fara blana.

Intr-adevar, chow chow tunsi sunt urati. Dar am pus in balanta considerentul estetic vs avantajele igienic si sanitar, asa ca am decis imediat ca e mai bine ca el sa fie sanatos, iar casa curata, decat sa avem un caine care arata bine, dar are dermatite de la caldura, iar in casa sa tot gasim par, cand el naparleste.

Un caine care traieste la curte, afara, e avantajat: se plimba mult, sta la aer. Un catel care sta in casa e clar in dezavantaj: are un spatiu restrans de joaca, iar fericirea suprema sunt iesirile afara. Momo sta in casa, unde vara e cald (aerul conditionat nu prea e recomandat sa bata il el, pentru ca imediat raceste si racelile cainilor dau in otite, bronsite etc, foarte greu si costisitor de vindecat).

Si Momo si Maya stau cuminti la tuns. Ca sa ii tundem pe amandoi am dat 130 de lei (cu taiere de unghii, curatat urechi si vidare glande caine, incluse).

O sa ii mai tundem prin iulie, inca o data, pe amandoi. Noi nu recomandam nici ca un chow chow sa fie tuns, nici sa fie lasat asa cum e el de la natura - fiecare stapan ia decizia cum crede el de cuviinta, pentru ca, pana la urma, niciun caine nu seamana cu altul: unii fac dermatite, altii nu, unii au blana lunga, altii mai scurta, unii nu suporta sa fie tunsi, altii stau cuminti, unii naparlesc mult, altii mai putin, etc. Noi am pus postari despre tunderea cainelui, insa teoria nu are nicio legatura cu realitatea, argumentele teoretice sunt doar pentru hartie, nu si pentru practica. E la fel ca si cresterea copilului: sfaturile didactice sunt orientative, nu litera de lege absoluta.

Natasha, fericire de iarna

Natasha a facut 1 an pe 4 februarie 2012. Stapana ei ne spune: Natasha s-a facut o frumusete...mananca mai mult decat noi...boabele nu-i mai plac, prefera numai mancarea gatita, iar daca ii dam a doua zi acelasi fel de mancare nu prea vrea si nu ii place, zice ca e stricata. Pastele cu branza sunt mancarea ei preferata, mananca cate 4 portii odata. Zapada ii place la nebunie. E prima zapada de care a avut parte si e inebunita dupa ea. Inoata prin zapada, sare, fuge...

Tasha in zapada

Frumoasa Tasha a inceput deja sa mearga fara lesa, vine inapoi cand este chemata si a devenit foarte ascultatoare. Acum este ditamai fetita, nu ii mai este teama de cainii mai mari, ba chiar se joaca cu ei.

Zapada o face foarte fericita, se joaca tot timpul si uita sa mai vina in casa...

Mollie si puii sai: Astro, Leo si Rufus

Dupa o perioada in care am lipsit, apoi am fost foarte ocupati, am constatat ca avem foaaarte multe mesaje de la voi. Incepem sa postam, in ordinea primirii, pozele si povestile voastre, dar sa va si raspundem la intrebarile pe care le-ati adresat. Astazi vi-i prezentam din nou pe Mollie si Astro, doi chow-lini de exceptie, impreuna cu Leo si Rufus. Iata mesajul primit de la stapana lor, careia ii multumim pentru fotografii (si scuze pentru intarziere...)

Mollie si Astro sunt foarte bucurosi ca a venit zapada, le place foarte mult, Astro sta cam toata ziua in zapada, Mollie se mai retrage din cand in cand la caldura, se pare ca la temperaturile foarte scazute deja nu ii mai face placere sa stea chiar non-stop afara, e adevarat ca nici nu are blana atat de mare cum are Astro!

El n-are treaba, si chiar nu intra deloc la caldurica! Am petrecut o dupa-masa superba cu cateii, in compania a altor doi pui de la Mollie: Leo si Rufus.

Au implinit ursuletii 10 luni deja, nici nu-mi vine sa cred cand ii vad crescuti asa mari si frumosi, imi aduc aminte cand au fost doar un pumn de ghemotoc ce erau...

S-au distrat chowlinii si pentru mine a fost o bucurie mare sa vad macar o parte din pui iarasi impreuna. Ghemotocul asta mic a crescut ,are deja 10 luni, pe Mollie a intrecut-o cam pe la 8 luni si sunt tare bucuroasa pentru ca i-a trecut schiopatatul.

Sunt un pic nedumerita la acest aspect ,oare sa-i mai dau si in viitor suplimente pentru oase si incheieturi chiar daca nu mai are probleme?

Chiar ma bucur pentru ca el era mai micut fata de fratii lui, si mult timp a fost asa, pana la 6-7 luni dar acum i-a ajuns in urma si a crescut un catel frumos, este energic ,intensiv in orice face... uneori mult prea intensiv

CHRIS, IN ZAPADA

Am primit vesti de la prietenul nostru, Chris, si niste poze superbe cu zapada multaaa, asa cum le place blanosilor. Mamica lui ne povesteste ca daca ii da drumul din lesa...isi reia vechile obiceiuri: baile in Dunare..la care se adauga si o "usoara" agresivitate fata de alti baieti... ca de... el e masculul alfa si nimeni nu are voie sa ii incalce teritoriul...". In rest e ascultator si nu isi supara parintii :)))

Ii uram distractie placuta prietenului nostru Chris si sa se bucure de ultimele zile de vreme rece.

Dominique

Anul trecut, in iulie, ati vazut-o pe Dominique, un pufulete mic. Acum, Dominique este o domnisoara care a trecut de varsta de un an, o frumusete pe care o puteti vedea in fotografii.

Un baietel si un catel

Cand iesim toti afara (mami, tati, baietel si catel), prima lucru pe care il cere Matei este sa il duca el pe Momo il lesa. Copilul a inceput sa arate ca s-a atasat de caine: il striga (uneori, si in somn), il imbratiseaza (cu precautie, pentru ca stie ca Momo e mai puternic decat el) si ii da de mancare acasa (bucati de mere, de carne).

Afara, insa, Mati vrea lesa si nu ii mai pasa de nimic altceva: nu il intereseaza copiii, joaca, trenuletele din parc, masinile. Momo mai are tendinta sa mearga mai repede, insa il calmam rapid si e nevoit sa mearga incet, in ritmul copilului, sa il astepte, sa nu traga in lesa si sa il darame - greu de tot, dar asa ii invatam pe amandoi cate ceva.

Mati stie ca are responsabilitatea cainelui, cu care se poate juca. Momo intelege ca Mati ii este stapan adevarat si ca el este ultimul pe scara ierarhica a haitei (familiei) lui, astfel ca va accepta sa i se supuna si celui mic (cainele stie ca e inferior inclusiv pisicii, care e mai mare ca el: cand Maya il miauna, pleaca oftand - efectiv, ofteaza - din locul in care il gasise si el in casa ca sa dormiteze).

Zapada

Chiar cand credeam ca o sa avem o iarna blanda, au venit ninsorile. Si ce ninsori! Evident, aceasta este vremea perfecta pentru chow chow. Il vedem pe Momo: e in culmea fericirii cand iese afara, alearga, face tumbe, se tavaleste prin zapada, se bucura, iti cauta prietenii (comunitari) sa se joace. Ba chiar mananca mult (un sac de 13,6 kg il mananca in 5 saptamani, iar asta vara ii ajungea aproape 2 luni). Momo ar sta afara cu orele, la joaca sau pur si simplu la plimbare prin zapada.

Hai, acasa!

Cel mai greu moment: cand intra in casa si isi lasa prietenii sa se zbenguie in zapada!

Fram, vesti de iarna

Dragi prieteni,nu v-am scris de foarte mult timp.Am crescut atat de mult incat pozele de la 3 luni au devenit antice. Sunt o frumusete de catelus, sunt jucaus, stau peste tot prin casa, ma bucur de stapanii mei pe care ii iubesc enorm si am devenit cu siguranta mai ascultator. Am 10 luni, sunt flocos din cale afara si am o coama in care toti copii isi afuna degetelele. Am petrecut Craciunul alaturi de dragii mei stapani, am ajutat la impodobirea bradului si am purtat cornite de ren. Nu am mai avut probleme cu sanatatea, desi am luat vitamine pentru incheieturi (PS: si noi ii dadeam anual, chiar de 2 ori pe an, in cure de cate 2-3 saptamani, lui Momo). Sunt alintat ca orice chow chow si incapatanat. Ma plimb din doua in doua zile cu un chow-lin alb cu care ma joc in parc cate 2-3 ore. Deocamdata mananc si mancare gatita cum ar fi ciorba, mancare de cartofi si altele, dar bobitele si conservele de caini raman totusi pe primul loc. Bineinteles ca dorm pe gresie, dar si cand ma tolanesc pe canapea,nimeni nu mai are voie sa stea langa mine. Cand vin musafirii in vizita ma asez cu atentie langa ei sau chiar pe canapea langa ei si sunt lasat sa stau avand in vedere ca sunt un spatar confortabil.

SARBATORI FERICITE!!!

.....SI UN AN NOU PLIN DE BUCURIE SI IMPLINIRI, SANATATE MULTA, ALATURI DE CEI DRAGI SI DE ANIMALUTZELE NOASTRE IUBITE!!

Aysha & Kim

Dupa o pauza destul de lunga, Aysha, una dintre cele mai frumoase chowline din Romania, revine cu noutati. Aysha a crescut superba. Pe 5 decembrie implineste 1 an si 3 luni deja! Lui mami nici nu-i vina sa creada ce ursulet este acum, spre deosebire de pozele cand era doar un ghemotoc. A crescut foarte frumoasa, Aysha este foarte ascultatoare si mai ales "indragostita" de mami! Nu poate sta despartita de mami mai deloc!Aysha tocmai a iesit din calduri cam de o saptamana si asteapta intens zapada. In rest, este la fel de jucausa si mancacioasa si, mai ales, sanatoasa (mai jos o puteti vedea intr-o fotografie de la expozitia canina de la Brasov, cand a cazut franta de oboseala).Nu acelasi lucru il putem spune, din pacate, si despre motanelul-fratior al Ayshei, pe nume Kim, care acum aproape jumatate de an a fost diagnosticat cu diabet. De atunci ii se fac injectii cu insulina zi de zi. Are el 14 ani, ce-i drept, dar continua sa o prinda pe Aysha de labute atunci cand il sacaie prea tare.